Hunedoara : Mai mult de zece hunedoreni s-au înscris în cursa pentru președinția Consiliului Județean Hunedoara ...

Mai mult de zece hunedoreni s-au înscris în cursa pentru președinția Consiliului Județean Hunedoara pentru alegerile din data de 1 iunie. Indiferent care dintre aceștia va ajunge să conducă legislativul județului, el împreună cu cei 32 de consilieri județeni, vor fi nevoiți să se lupte cu foarte multe probleme caracteristice atât celor 69 de unități administrative în parte, cât și județului în ansamblul său.

Drumuri proaste, monumente ignorate

Județul Hunedoara este străbătut de o rețea de peste 350 de kilometri de drumuri naționale, peste 1.400 de kilometri de drumuri județene și 1.400 de kilometri de drumuri comunale. În plus, la aceasta se adaugă zeci de kilometri de drumuri forestiere, precum și rețeaua internă de șosele care se află pe teritoriul municipiilor și orașelor. Infrastructura rutieră din județul Hunedoara, deși mai bună decât în alte zone ale țării, este mult rămasă în urmă, iar lucrările de modernizare și reabilitare a acesteia vor mai dura câțiva ani buni. Consiliul județean poate reabilita drumurile județene dar doar pe porțiunile care se află în afara localităților. Multe dintre consiliile locale nu au fonduri, astfel că multe dintre drumurile județene au rămas nereparate în interiorul localităților. De aceea, viitorul președinte al CJ ar trebui să întocmească un proiect de lege prin care să determine autoritățile centrale să schimbe legislația în domeniu, astfel ca drumurile județene să intre strict sub administrarea consiliilor județene. Peste 400 de obiective - monumente istorice, de artă și științele naturii - începând cu perioada preistorică și continuând cu perioada dacică, romană, feudală și modernă, se găsesc pe teritoriul județului Hunedoara. Din păcate, anual, conform unor statistici neoficiale, doar în jur de o sută de mii de turiști vin să le viziteze. Printre comorile cu care se laudă județul Hunedoara sunt cele două capitale antice - ale Regatului Dac și Daciei romane - Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor de la Hunedoara, Parcul Național Retezat, Cetatea Colț, Cetatea Devei, Castelul de la Sântămărie Orlea, bisericile de la Densuș, Crișcior, Strei, Ribița, Lăpugiu de Jos etc. Din păcate, multe dintre aceste monumente au rămas în paragină în lipsa unor fonduri pentru restaurare. Nici cetățile dacice și nici Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu se află într-o situație prea grozavă. Ani în șir ele au fost ignorate de autorități, care s-au trezit pe ultima sută de metri și au încercat, anemic, să schimbe situația. Totul a rămas doar la nivel de proiect. Nici în privința bisericilor lucrurile nu stau mai bine. Din păcate, turismul cultural e sublim, dar lipsește cu desăvârșire în județ.

Gunoi grămadă, deponeuri «expirate»

Toate localitățile urbane din județul Hunedoara se confruntă cu probleme foarte mari în ceea ce privește depozitarea gunoiului menajer. La această oră în județ există 11 depozite de deșeuri menajere, dar niciunul nu respectă normele Uniunii Europene în domeniu. Jumătate dintre ele urmează să fie închise până la sfârșitul anului. Autoritățile locale au tot promis că vor fi construite două deponeuri ecologice la Petrila (pentru Valea Jiului) și la Deva pentru restul județului. Deocamdată, doar cel de la Petrila este în lucru. Anual, în județul Hunedoara se colectează aproximativ 300 de mii de tone de gunoi menajer, comercial, provenit de la diverse instituții etc., din care 10,7 la sută din deșeurile menajere sunt din hârtie și carton, 6,4 la sută - sticlă, 5,9 la sută metale, 13,8 la sută - plastice, 6,1 la sută - textile, 40,2 la sută - materiale organice și 16, 9 la sută altele. Circa două treimi din aceastză cantitate este colectată de la populație. În prezent, aria de acoperire cu servicii de salubritate este de 67 la sută din suprafața județului, iar planul prevede ca anul acesta să fie colectate tot în jur de 300 de mii de tone de deșeuri de la populație și din alte surse. Problema nu o constituie colectarea, ci depozitarea, sortarea și tratarea lor. Practic, viitorul președinte al CJ Hunedoara va trebui să găsească rapid o soluție pentru construirea unui deponeu ecologic pentru zona Deva - Hunedoara - Simeria etc.

Fonduri europene Și asistență medicală

În următorii ani, România poate să atragă miliarde de euro de la UE pentru ca decalajele economico - sociale dintre țara noastră și statele dezvoltate ale Uniunii Europene să fie șterse. Consiliile județene participă printr-o cotă de cofinanțare la proiectele întocmite de autoritățile locale. Până acum, CJ Hunedoara s-a implicat destul de slăbuț în astfel de proiecte. Singurul proiect mai important este cel prin care se reabilitează și se modernizează o parte a rețelelor de apă și canalizare din Deva și Hunedoara. În plus, viitorul președinte al CJ Hunedoara, împreună cu ceilalți membri ai consiliului județean trebuie să elaboreze strategii care să atenueze decalajul dintre Valea Jiului și restul județului. Acest lucru nu poate fi realizat decât cu ajutorul fondurilor structurale și de coeziune, ce pot fi atrase doar pe baza unor proiecte viabile. Pe de altă parte, Spitalul Județean de Urgență se află sub subordonarea CJ. Aici trebuie să continue programul de investiții, astfel ca asistența medicală oferită să fie una de calitate. În plus, ca un punct forte pentru județ este existența Serviciului SMURD, care trebuie în continuare sprijinit. Pe de altă parte, chiar dacă nu poate interveni direct pentru că nu are atribuții, viitorul președinte al CJ trebuie să se implice alături de autoritățile sanitare și cele locale ca să rezolve situația celor cinci comune din județ unde nu există încă medic de familie. Este vorba despre Cerbăl, Lelese, Bătrâna, Bunila și Bănița.

Sursa : Servus Hunedoara

Sponzorul acestui articol : TOTALnet Media Group

Hunedoara, judet plin de probleme